Cele şapte emoţii explicate de medicina tradiţională chineză

   Medicina tradiţională chineză ne învaţă că bolile interne sunt adesea cauzate de cele şapte emoţii: bucurie, tristeţe, furie, supărare, melancolie, frică şi spaimă. Relaţia psihologică între emoţii şi sistemul imunitar este de o importanţă copleşitoare. Excesul ori represia emoţiilor au tendinţa de a ne face vulnerabili la boli cronice, iar la rândul lor bolile cronice ne fac vulnerabili la excesul sau represia emoţiilor.

Excesul unei emoţii, în particular, va dăuna în timp organului care are legătură cu emoţia respectivă. Reciproc, un organ neechilibrat poate cauza o manifestare intensă a emoţiilor ce sunt direct conectate cu acesta. Cunoaşterea problemelor emoţionale ne ajută la vindecarea corpului şi a organului respectiv. De asemenea, tratarea corpului, în special a organului respectiv, diminuează expresia sau manifestarea emoţiilor intim conectate cu acestea.

O persoană care  este in mod frecvent iritabilă, furioasă, frustrată sau depresivă poate determina congestia ficatului sau poate genera un exces de căldură în ficat. Acest proces, în schimb, poate genera simptome ca: faţa şi ochi înroşiţi, tinitus, ameţeli, migrene, tensiune la gât şi umeri, tulburări de somn, constipaţie, simptome premenstruale, menstruaţii dureroase şi neregulate, ameţeli, vărsături şi alte simptome digestive.

În schimb, o persoană care suferă de aceste simptome (cauzate de o dietă excesivă de grăsimi, alcool, cofeină, un mod de viaţa stresant şi emoţii refulate pe o perioadă mai îndelungată) va începe să manifeste iritaţie, frustrare, depresie şi furie fără a avea un motiv aparent. Dacă această persoană lucrează în expresia adecvată şi se eliberează de frustrare, iritabilitate şi furie (prin scris, creativitate, mişcare, etc) ficatul acesteia se va descongestiona şi “căldurile” în ficat se vor risipi, iar persoana în cauză va deveni mai puţin predispusă la accese de furie sau depresie.

Să luăm pe rând fiecare din cele şapte emoţii şi să observăm ce efect au asupra organismului.

Bucurie
În cadrul celor şapte emoţii, bucuria se caracterizează prin excitabilitate mărita. Această condiţie afectează inima şi poate duce la insomnie, anxietate, gândire confuză, accese de râs sau plâns, convulsii, isterie şi nebunie.

Furie
Resentimentele, frustrarea, iritabilitatea, furia, indignarea, amărăciunea, animozitatea şi mânia afectează ficatul şi produce dureri de cap, tinitus, ameţeli, vedere înceţoşată, confuzie mentală, vomă, hipertensiune arterială, sindroame premenstruale, depresie, umflarea sânilor înainte de menstruaţie, menstre neregulate sau dureroase şi dereglări digestive.

Tristeţe
Tristeţea afectează atât plămânii cât şi inima şi provoacă dispnee, depresie sau accese de plâns, oboseală, amenoree, dificultăţi de respiraţie, rezistenţă redusă la răceli şi gripă, palpitaţii, ameţeli, insomnie şi anxietate.

Melancolie
Melancolia este, de asemenea, cunoscută sub numele de caracter meditativ sau obsesie. Ea perturbă funcţiile splinei şi provoacă lipsa poftei de mâncare, oboseală, umezeală, digestia slabă, distensie abdominală, scaune moi, anemie şi imunitate scăzută.

Durere
Durerea afectează plămânii şi duce la dificultăţi de respiraţie, expectoraţie de mucus, transpiraţie, oboseală, tuse, alergii, astm, pneumonie, bronşită şi alte boli pulmonare, anxietate şi sensibilitate la răceli şi gripă.

Frică
Nesiguranţa, paranoia şi frica afectează rinichii şi glandele suprarenale şi poate cauza enurezis nocturn, urinare frecventă, incontinenţă urinară, dureri de spate şi genunchi, infecţii ale urechii, infertilitate, un libidou redus, semne de îmbătrânire prematură şi imunitate scăzută.

Spaimă
Spaima afectează atât rinichii cât şi inima şi provoacă palpitaţii, dispnee, insomnie, ameţeli, tinitus, transpiraţii nocturne şi oboseală cronică.

Tratamentul emoţiilor – virtuţi emoţionale

În medicina tradiţională chineză, tratamentul emoţiilor exprimate excesiv sau reprimate (viciile) se face punând accentul pe viciile corespunzătoare virtuţilor emoţionale. În antichitate, medicii încurajau pacienţii să-şi schimbe viciile în virtuţii. Acest proces a fost numit “cultivarea virtuţii.” Acei medici au folosit o emoţie pentru a suprima/ trata alta. Mai jos este indicată relaţia dintre anumite organe şi emoţiile lor specifice:

Ficat
Viciu: furie, frustrare
Virtute: bunăvoinţă, iertare, stimă, respect
Inima
Viciu: supraexcitare; supra-realizare
Virtute: compasiune, grijă de sine

Plămâni
Viciu: durere, tristeţe
Virtute: conştiinciozitate, împăcare de sine
Splina
Viciu: obsesie, analiză peste măsură
Virtute: empatie, egocentrism

Rinichi
Viciu: Frică, paranoia, griji
Virtute: curaj, înţelepciune
Reciproc, organele pot fi de asemenea tratate prin compensarea emoţiilor sau cerinţelor lor esenţiale. Mai jos sunt enumerate câteva cerinţe fiziologice şi psihologice corelate cu un organ specific:

Ficat: relaxare, pace, plante medicinale
Inima: iubire, bucuri, frumuseţe
Plămâni: încredere, timp şi spaţiu
Splina: ocrotire, nutriţie
Rinichi: linişte, meditaţie, odihnă, somn, consumul de apă

 Lesley Tierra

Cum se apără singur organismul

V-aţi întrebat vreodată ce se întâmplă în organismul nostru la un simplu strănut? Sau căscat? Sau plâns?

Nu prea ne dăm seama de puterea organismului de a se apăra singur împotriva bacteriilor şi a virusurilor cauzatoare de boli. Dar aceasta există, prin strănut, căscat, sughiţ.

• Căscatul. Scopul principal al căscatului este să răcorească creierul după ce a fost suprasolicitat.
• Strănutul. De obicei, strănutăm atunci când căile nazale se umplu cu prea mulţi alergeni, microbi, praf sau alte substanţe iritante. Astfel, strănutul e modul organismului de a scăpa de acest ”gunoi”.
• Sughiţul. Când mâncăm foarte repede şi înghiţim bucăţi mari de mâncare sau pur şi simplu ne supraîncărcăm, nervul pneumogastric se poate irita. Această reacţie este în strânsă legătură cu stomacul şi diafragma. Rezultatul este sughiţul.
• Întinderile de dimineaţă. Instinctiv ne întindem cu scopul de a ne pregăti corpul pentru sarcinile fizice din timpul zilei. În acelaşi timp, întinderile lucrează muşchii, refac fluxul de sânge şi ne îmbunătăţesc starea de spirit.
• Tresăritul în timpul somnului. Acesta se referă la sentimentul ciudat când te aşezi în pat să adormi şi după ceva timp corpul îţi este străbătut ca de un şoc electric. Toţi muşchii se contractă atât de puternic încât te trezeşti imediat. Fenomenul este rezultatul faptului că atunci când eşti pe punctul să adormi, frecvenţa respiraţiei scade rapid, în timp ce pulsul încetineşte doar foarte puţin şi muşchii sunt relaxaţi. În mod uimitor, creierul interpretează aceste evoluţii ca prevestind moartea. Aşa că el încearcă să te salveze, oferindu-ţi un şoc.
• Încreţirea pielii când stai în apă. Ridurile care apar pe pielea mâinilor atunci când stai mai mult în apă joacă un rol important. Când organismul se confruntă cu o cantitate mai mare de umiditate, creierul consideră că mediul poate fi alunecos. Astfel, pielea de pe mâini începe imediat să se schimbe pentru a-ţi fi mai uşor să te prinzi de suprafeţele netede.
• Pierderea memoriei. Uitarea se întâmplă de multe ori după apariţia experienţelor cele mai neplăcute. Creierul nostru şterge literalmente cele mai cumplite momente din amintirile noastre.
• Pielea de ”găină”. Funcţia primară a pielii de ”găină” este de a reduce cantitatea de căldură pe care corpul o pierde prin porii pielii, ceea ce ne ajută apoi să ne încălzim mai uşor în condiţii climatice nefavorabile.
• Lacrimile. În afară de a acţiona ca protecţie pentru membrana mucoasă a ochiului atunci când obiectele străine vin în contact cu ea, lacrimile servesc drept instrument de ”apărare emoţională”. Oamenii de ştiinţă cred că, în situaţii de stres, corpul creează o nouă şi foarte puternică sursă, lacrimile, pentru a distrage atenţia persoanei respective de la durerea cu care se confruntă în acel moment.