Gandul vindeca

Gandirea schimba lupta trupului cu bolile

Medicina occidentala disocia, in Evul Mediu, mintea de trup, cand exista o diferenta de opinii intre matematicianul si filosoful francez Rene Descartes, care sustinea ca lumea materiala reprezinta baza a tot ce ne inconjoara, si Biserica Catolica care insista asupra puterii morale ca fiind creatia sufletului.

Dar, Descartes ale carui scrieri au fost introduse in Anexa Cartilor Interzise ale Bisericii in anul 1667, considera ca cele doua interactioneaza in creier. Folosindu-se de o capacitate analitica extraordinara, Descartes a ajuns la concluzia ca "mintea este intr-un mod atat de intim dependenta de conditiile si relatiile dintre partile corpului uman, incat orice om care va reusi sa stapaneasca aceste elemente va revolutiona medicina".

Desi a fost nevoie de cateva secole, doctorii si psihologii au descoperit recent ca mintea poate imbunatati procesul de vindecare a corpului, intr-un mod in care medicina traditionala nu va putea niciodata.

Spre deosebire de notiunile din trecut cu referire la conexiunea dintre minte si trup, care se bazau in mare parte pe povesti de fictiune, oamenii de stiinta pot astazi confirma ceea ce numai Descartes a putut cu cateva secole in urma: gandurile noastre sunt capabile de a produce schimbari radicale de ordin chimic si fizic ce ne afecteaza in mod direct sanatatea.

Psihologii sanatatii

Spitalele din ziua de azi angajeaza si promoveaza psihologi pentru a gasi metode noi de a trata pacientii cu boli comune gen cancer, probleme cardiace si probleme intestinale.

Astfel, doctorii au ajuns la o concluzie pe care multi o neaga sau refuza sa o admita: gandurile unui pacient pot afecta procesul de vindecare, iar efectul placebo nu este un exercitiu de bine dispunere, ci o reactie biologica a creierului fata de boli.

"De-a lungul ultimelor decenii, dovezile empirice ale reactiei organismului la efectul placebo s-au adunat, iar oamenii din ziua de azi sunt mult mai dispusi sa imbratiseze aceasta metoda de vindecare" spune Kim Lebowitz, primul psiholog angajat cu norma intreaga la un spital specializat pe boli de inima (Northwestern Memorial, Chicago).

"Psihologii sanatatii" nu sunt ca psihiatrii care incearca sa gaseasca originea problemelor emotionale in copilarie. Medicina complementara care o practica ei se bazeaza pe studii care ne arata ca: stresul, anxietatea si depresiile, pentru care 60% din pacienti merg la medici, pot dauna corpului in egala masura cu microbii, dietele, lipsa exercitiului sau obezitatea.

Un rezervor intact de vindecare

Patricia Mumby, profesor asistent in departamentul de neurostiinte complementare la centrul medical Loyola University, face parte din noua generatie de psihologi ai sanatatii. Dupa ce a fost asistenta pentru o perioada lunga de timp, a devenit sceptica ii privinta metodelor medicinii alopate si s-a hotarat sa studieze psihologia. Ea considera ca mintea noastra este un rezervor nefolosit de vindecare.

"Pacientii isi dau seama de legatura dintre minte si trup si isi doresc sa aiba mai mult control asupra sanatatii lor. Deasemenea, centrele de asistenta medicala accepta aceasta metoda neconventionala de vindecare..."

Puterea vindicativa a metodelor si exercitiilor folosite de psihologii sanatatii - tehnici de relaxare, autohipnoza, yoga, acupunctura - se bazeaza pe doua descoperiri revolutionare ale cercetatorilor in legatura cu modul de functionare al creierului. Prima sustine ca o retea vasta de nervi impanzesc corpul in foarte multe modalitati avand drept radacini terminatiile nervoase din creier. Cea de-a doua afirma faptul ca creierul transmite in mod constant valuri de hormoni pentru a regla sistemul digestiv si imunitar, valuri care apoi raspund mesajului chimic din exterior.

Campul de cercetare, care poarta numele de psihoneuroimunologie, studiaza modul in care factorii de stres si emotiile negative pe care le genereaza se transmit drept deficiente de ordin fizic. Creierul, spre exemplu, comunica cu sistemul imunitar, iar stresul poate genera hormoni gen cortizon si adrenalina, crescand astfel riscul unei posibile boli si intarziind procesul de vindecare. Rasul si jogging-ul pe de alta parte, pot stimula eliminarea unor hormoni care reduc inflamatiile si combat integrarea microbilor in corp, ceea ce ar putea oferi o protectie mai avansata impotriva aparitiei cancerului.

Descartes stia faptul ca creierul putea fi cu usurinta pacalit si ca entuziasmul unui om atunci cand confunda o bucata de sticla cu un diamant este echivalent cu entuziasmul unei noi descoperiri. Noile cercetari au aratat ca in creier au loc reactii chimice care sustin aceste emotii. Deasemenea, s-a dovedit stiintific faptul ca creierul persoanelor care sunt internate clinic si care iau ceea ce ei cred ca sunt droguri tari, dar care de fapt sunt pilule de zahar sau placebo, produc aproape aceleasi modificari neurochimice.

Intr-un studiu, in care starea bolnavilor de Parkinson se imbunatatea considerabil in urma utilizarii unor medicamente "false", imaginile au aratat ca creierul lor producea aceeasi cantitate de acetilcolina ca si creierul pacientilor care luau medicamentele adevarate. Efectele placebo imbunatatesc capacitatea de vindecare a organismului in 30-60% din cazuri spre deosebire de medicamente, care adeseori nu fac nicio diferenta. Dar, asemenea medicamentelor, efectele placebo pot avea efecte adverse.

Emotiile negative prelungesc bolile

De abia in secolul 21 am gasit dovezi pentru ce zicea filosoful Lucius Seneca in urma cu 2000 de ani: "Sa vrei sa fii vindecat este inceputul vindecarii."

Doctorul Patrick McCarthy, co-director al spitalului Northwestern Memorial, ne explica ce voia Seneca sa spuna de fapt: "Prin chirurgie putem vindeca problemele de inima, si cam atat" spune el. "Pacientii ar putea in continuare suferi de depresie si stres care le-ar face mai mult rau la inima decat o boala".

"In urma cu 20 de ani, daca ii sugerai cuiva sa se duca la o clinica de psihologie, acela s-ar fi opus cu siguranta" spune McCarthy. "Astazi insa este mult mai imbratisata aceasta metoda. Oamenii realizeaza ca depresia este o parte a bolii".

Dolores Rogalski, o femeie in varsta de 57 de ani din St. Joseph, Michigan, a trecut printr-o operatie de transplant de cord pentru ca avea probleme grave de stres; dupa 4 luni in care a trecut printr-un divort, o operatie la plamani, internarea fiicei sale, moartea unui prieten apropiat si a mamei sale vitrege.

Tratamentul doamnei Rogalski s-a bazat pe sedinte terapeutice cu dr. Lebowitz, directorul de medicina complementara, pentru a se vindeca de stres. "Oamenii incearca sa prezica sau sa controleze mediul in care traiesc", spune Lebowitz, "dar cand problemele se aduna, rezulta anxietatea: ei tind sa se concentreze la toate lucrurile care nu sunt asa cum erau planuite".

Inainte de transplant, Lebowitz a invatat-o pe Rogalski exercitii de relaxare a corpului si a mintii. A inceput cu respiratii lente si adanci si a continuat apoi cu relaxarea fiecarui muschi din corp. Faptul ca a invatat aceste exercitii a ajutat-o sa isi concentreze gandurile asupra unor elemente care o faceau sa se simta in siguranta si capabila de vindecare.

"Nu mai sunt deloc ceea ce eram inainte" spune Rogalski. "Mi-am acceptat divortul. Am acceptat toate lucrurile din viata mea fata de care nu puteam face nimic. Mi-am aranjat lucrurile in functie de importanta lor si am privit problemele din toate perspectivele. Acesta este elementul cheie..."

Stresul cronic

Cand oamenii de stiinta vorbesc despre stres, ei se refera la stresul cronic care dureaza cel putin 2 saptamani, nu la numeroasele varietati de depresie sau frustrare pe care le experimenteaza oricine zi de zi.

Bruce McEwen, neuroendocrinolog la Universitatea Rockefeller, a descoperit faptul ca acest tip de stres poate modifica configuratia nervoasa a creierului in mod daunator. Cercetarile sale arata ca hormonii eliminati de stres pot activa un raspuns daunator care se intoarce la creier si il afecteaza in zonele care coordoneaza presiunea sangelui, ritmul cardiac, activitatea intestinala, memoria, frica si anxietatea.

"Se pare ca circuitele in partea cognitiva a creierului sunt foarte sensibile la stres, si de abia am inceput sa ne dam seama de consecintele grave pe care acest lucru l-ar putea avea la o persoana" spune McEwen. Caracteristica principala a stresului cronic si a depresiei se numeste "sindromul bolii".

"Te simti ca si cum ai avea gripa sau ai fi racit" spune McEwan. "Te simti total lipsit de energie, vezi lucrurile in ceata si nu iti dai seama de ce se intampla in jurul tau. Te simti bolnav din punct de vedere fizic si de fapt nu esti. Toate acestea se datoreaza hormonilor eliminati de creier care trimit un raspuns daunator organismului".

"Inima si celelalte organe sunt practic coordonate in totalitate de sistemul nervos central" spune Dr. Michael Jones, director al sectiei de boli gastrointestinale si neurologice ale spitalului Northwestern Memorial.

Ruptura s-a produs, spune el, inca din epoca iluminismului din secolul 18, cand oamenii de stiinta au decis sa studieze anatomia corpului uman iar Descartes a fost unul dintre promotorii acestui curent. "Asta s-a intamplat deasemenea si in perioada Inchizitiei", spune Jones, si Biserica Catolica a subliniat: "Rene, este o idee magnifica dar vreau sa tii minte faptul ca mintea si sufletul apartin lui Dumnezeu si Bisericii Catolice."

Puterea de vindecare a creierului

Dualismul minte-corp a fost deasemenea o idee de afaceri eficienta: daca te simti bolnav, eu am antidotul. Dar acest lucru neglija capacitatea de vindecare naturala si potentiala putere distructiva a creierului, spune Jones.

Efectul gandului asupra corpului a fost intotdeauna vizibil in diferite ipostaze: O situatie stresanta produce o senzatie de fluturi in stomac, acesta fiind unul din organele cele mai predispuse la boli provocate de stresul cronic. Hrana pe care o savurezi nu va fi la fel de bine digerata daca este intrerupta de un telefon de la FISC care te anunta ca iti vor fi majorate taxele pe care trebuie sa le platesti.

Nu conteaza motivul stresului. Ceea ce conteaza este ca trebuie sa opresti acest stres.

"Spitalul nostru detine ultimele versiuni de medicamente impotriva bolilor neurologice si analgezice viscerale", spune Jones. "Detinem toata aparatura necesara, dar nimic din ceea ce avem nu poate face mare lucru atunci cand stresul cronic s-a instalat". Dar in momentul in care vorbesti cu oamenii si te implici in viata lor privata si ii inveti sa priveasca problema in ansamblu, deja ei se simt mai bine.

In urma cu 3 ani cand Seth Knocke avea 16 ani, tanarul suferea de greturi puternice dupa ce manca. A consultat mai multi doctori insa in zadar, iar in final a ajuns la Jones, care mai intai a incercat aparatura sa sofisticata. Medicamentele impotriva greturilor n-au avut nici un efect. Apoi, Jones l-a tratat cu andidepresive pentru a-i relaxa muschii netezi ai sistemului digestiv. Aceasta metoda a functionat timp de 8 luni dupa care greturile au revenit cu aceeasi intensitate ca si inainte.

Atunci Jones s-a hotarat sa apeleze la un psiholog, Laurie Keefer, acum membru deplin al echipei de la Nortwestern. Jones si-a dat seama ca probleme lui Knocke au inceput datorita unui virus stomacal care ii provoca greturi cand manca. Chiar si dupa ce virusul a fost eliminat, mintea sa elibera substante chimice care ii produceau greata oricand consuma alimente.

Pentru a stopa acest ciclu, Keefer a incercat sa-l trateze pe Knocke prin autohipnoza, proces in care pacientul ramane constient dar relaxat ca si cum ar fi gata sa adoarma, pregatind astfel creierul sa accepte informatii ce aveau sa disocieze mancarea de greata.

Concentrandu-se asupra unei imagini luminate dintr-o camera intunecata, Knocke il asculta pe Keefer care ii spunea sa-si imagineze ca se afunda intr-un nor fin ca apoi sa cada intr-o barca ce plutea pe un lac linistit. Band apa racoritoare din lac, Knocke isi imagina cum aceasta ii trece prin esofag si mai apoi in stomac unde ii vindeca orice urma de greata.

Dupa 5 sedinte, senzatia de greata i-a disparut. De cate ori aceasta ameninta sa revina, el apela la autohipnoza, racorindu-si stomacul cu o sorbitura de apa racoroasa. Acum, "boboc" la Colegiul Beloit, el planuieste sa devina psiholog, inspirat fiind de propria sa experienta in vindecarea bolilor prin autohipnoza. "Ei spuneau despre creierul meu ca era ca hardul unui computer", spune Knocke.

"Ceea ce s-a stocat in memoria lui era senzatia de greata. Tot ceea ce trebuiau ei sa faca era sa "formateze" aceasta senzatie si eu voi fi OK". Iritarile stomacului sunt motivul principal pentru care oamenii apeleaza la gastroenterologi. De cand terapia prin medicina alopata s-a dovedit a fi ineficienta pentru aceste boli, un numar impresionant de fiziologi considera astazi ca mai intai trebuie tratat creierul pentru ca mai apoi sa poata fi tratata boala in sine.

Un studiu recent al cercetatorilor Universitatii din Manchester, a descoperit ca la sfarsitul unui an, atat psihoterapia cat si antidepresivele erau mai eficiente in reducerea simptomelor bolii si imbunatatirea calitatii vietii decat metodele clasice. Mai mult decat atat, psihoterapia s-a dovedit a fi cea mai ieftina metoda, costand cu 22% mai putin decat antidepresivele si cu 41% mai putin decat terapia standard.

Selma Holme a adoptat o dieta de reducere a stresului in timp ce se trata de cancer uterin, in urma cu 2 ani. Dupa ce l-a ingrijit 14 ani pe sotul ei, Jack, care sufera de Parkinson, ea avea imunitatea foarte scazuta.

Holme a folosit mai intai tehnica prin care isi ghida imaginatia catre relaxare si mai apoi a folosit autohipnoza. Acum un an a inceput tratamentul cu acupunctura ca si tehnica utilizata in programul de reducere a stresului utilizat de Loyola. Nu a durat mult timp pana cand sotul ei si-a dat seama ca nu este la fel de tensionata ca inainte, apoi fiica ei a remarcat cat de bine se inteleg parintii ei.

"Am mai multa energie. Sunt optimista", spune Holme, care acum s-a vindecat de cancer dupa ce a folosit radioterapia.

Stresul, Anxietatea si Depresia necesita tratament

Evident, medicina complementara nu poate inlocui medicamentele, chirurgia sau alte tehnici ale medicinei alopate si nimeni nu stie exact cat de eficienta este. Dar se observa un acord general in comunitatea medicala, ca stresul, anxietatea si depresia dauneaza sanatatii si trebuiesc tratate.

In 1995, cercetatorii Janice Kiecolt-Glaser si sotul ei Romanld Glaser de la Ohio State University, au publicat un studiu inovator, care arata ca persoanelor care isi ingrijesc rudele bolnave de Alzheimer, o sarcina de altfel foarte stresanta, le sunt micsorate cu 24% sansele de vindecare a ranilor superficiale ale pielii, spre deosebire de persoanele de aceeasi varsta si situatie economica similara care insa nu au aceste obligatii.

Acest studiu a fost urmat de un altul care arata ca vindecarea ranilor la studentii care urmeaza sa sustina un examen, dureaza cu 40% mai mult decat la studentii care asteapta vacanta de vara.

Stresul face ravagii prin cortizonul eliberat, acesta fiind un hormon de stres, si prin adrenalina eliminata, spune Glaser, directorul sectiei de Cercetare in medicina complementara. Acesti hormoni cauzeaza pierderea echilibrului hematiilor, schimbarea functiei lor si dereglarea sistemului imunitar.

Celulele imunitare incep sa elimine proteine inflamatorii care, daca sunt eliminate in cantitati mici, pot grabi vindecarea dar, produse in exces distrug tesuturi in intreg organismul crescand riscul aparitiei cancerului, a bolilor cardiovasculare, osteoporozelor si diabetului.

"Cand Jan si eu am inceput sa lucram impreuna, nu credeam ca vom ajunge la aceasta concluzie" spune Glaser, referindu-se la impactul stresului asupra bolilor si asupra vindecarii. "Ei bine, o sa studiem problema si daca nu vom gasi remediul ne vom opri. Iata-ne dupa 20 de ani de cercetari asidue, inca mai muncim in acest domeniu, fiindca evident merita."

De fapt, schimbam principiile medicale, spune el. "Medicii vor incepe prin a intreba pacientii ce se intampla in vietile lor atunci cand intampina probleme legate de boli infectioase sau cancere, boli metabolice, diabet sau obezitate. Pentru ca acum stim motivul care afecteaza vietile lor si motivul producerii acestor boli."

Primul indiciu, descoperit inca din anii 1900, de catre Walter Cannon de la Harvard, arata ca stresul nu este doar o mare neplacere, dar poate nimici organele interne. El a descoperit ca in orice moment de timp, cand oamenii se simt amenintati, corpul reactioneaza neplacut prin cresterea presiunii sangelui, a batailor inimii, prin crearea de contracturi musculare si prin respiratie ingreunata.

60 de ani mai tarziu, in acelasi laborator, al lui Cannon, Dr. Herbert Benson a descoperit antidotul stresului: "relaxarea".

Reactia de relaxare

In timpul cercetarilor sale, Benson a banuit dispretul colegilor sai de la Harvard, asa ca, activitatea sa se desfasura noaptea, cand putea sa aduca pacienti care practicau meditatia transcedentala. El a descoperit ca doar prin simpla gandire, acestia pot transforma functiunile corpului. Respiratia scadea cu 25%, consumul de oxigen scadea cu 17%, tensiunea arteriala scadea iar bataile inimii erau mai reduse.

Si nu numai meditatia reduce stresul. Cercetarile ulterioare aratau ca respiratia profunda, relaxarea progresiva a muschilor, hipnoza, imaginatia ghidata, rugaciunea si alte tehnici pot imbunatati reactia de relaxare a corpului.

"Prin extinderea practicii de relaxare a organismului, care s-a dovedit a fi o practica eficienta, orice boala care a fost cauzata sau s-a inrautatit datorita stresului, a fost combatuta", spune Benson - profesor de medicina la Institutul Medical Harvard. "Am descoperit ca aceasta practica este de mare ajutor in hipertensiune, anxietate, depresii mici si mijlocii, furii sau nemultumiri profunde, insomnii, printre multe altele."

Oamenii isi dau seama intuitiv, ca a face ceva pentru a-si calma sistemul nervos ii ajuta, spune el. Un studiu din 2004 bazat pe fonduri federale a dovedit faptul ca jumatate dintre americani practica o forma de relaxare, desi cei mai multi din aceasta categorie nu impartasesc acest lucru cu psihologii lor.

"Noi privim sanatatea ca fiind o piramida triunghiulara", spune Benson. "Prima fata este reprezentata de medicamente, cea de a 2-a de chirurgie. Trebuie sa existe si o a 3-a fata, iar noi am ajuns la concluzia ca aceea este grija de sine, care implica elemente asemenea relaxarii, nutritiei si exercitiului."

Investigatiile lui Benson in legatura cu efectul placebo, care este diferit de relaxare, l-a adus la concluzia ca acesta functioneaza prin accesarea urmelor din memorie care regleaza hormonii de stres - proces pe care el il numeste "insanatosire prin memorie".

"Sunt 3 componente ale efectului placebo", spune el. "Credinta si asteptarile pacientului, credinta si asteptarile fizioterapeutului si credintele si asteptarile care reies din relatia celor doi.

Cand cei doi sunt pe acelasi plan, ies la iveala capacitati de vindecare extraordinare. Daca te consideri in stadiul de vindecare, exista deseori posibilitatea ca tu sa fii deja vindecat. Ar putea fi acesta raspunsul la toate bolile? Desigur ca nu. Dar foarte multe medicamente isi fac probabil efectul, datorita efectului placebo."

Interventiile psihologilor pot imbunatati vindecarea, dar oare pot ele prelungi vietile pacientilor foarte bolnavi? Acest lucru ramane foarte controversat, in ciuda faptului ca studiile facute pe acest domeniu arata un efect pozitiv al psihologiei in medicina. Alastair J. Cunningham de la Institutul de Cancer din Ontario a descoperit faptul ca pacientii bolnavi de cancer care inca mai sperau la vindecare traiau mai mult decat cei care erau in acelasi stadiu al bolii dar care erau frustrati de stres si depresie.

"Avem niste dovezi care ne arata faptul ca atunci cand oamenii se implica mai mult in a se ajuta pe ei insisi, ei isi cresc de fapt rata de viata", spune Cunningham. "Dar nu exista nici o garantie ca aceste lucruri se intampla cu adevarat."

Poate fericirea sa ne ajute vindecarea?

Daca stresul produce schimbari chimice daunatoare corpului in creier, poate fericirea produce schimbari benefice? Aceasta intrebare a fost scopul carierei lui Lee Berk, profesor asociat de promovare a sanatatii si educatiei la Universitatea Loma Linda din Los Angeles.

Determinat fiind de cercetarile sale de dinainte care sustineau ca rasul la comedii il ajutau sa evite boli care afectau sistemul imunitar, Berk a descoperit ca rasul, ca si exercitiul, muzica si meditatia, cresc nivelul de endorfina a corpului. Endorfina, care este de fapt morfina produsa de corpul uman, este o substanta care ne regleaza starea de zi cu zi si care reduce hormonii de stres.

"Face ca ritmul cardiac sa fie mai lent, scade presiunea sangelui si reduce ritmul respirator astfel incat sa nu fii nevoit sa respiri cadentat", spune Berk. "Se instaleaza in celulele sistemului imunitar si produce schimbari benefice."

Studiul lui Berk in legatura cu pacientii care au suferit primul lor atac de cord, arata faptul ca cei care se uita la o comedie jumatate de ora pe zi sunt in mod semnificativ mai putin predispusi la un al 2-lea atac de cord in comparatie cu cei carora nu le-a fost recomandat tratamentul prin umor.

El spune deasemenea ca si daca am impregna pilulele cu bucurie, din cauza efectelor pe care le-ar produce, tot ar trebui sa cerem aprobarea guvernului.

de Ronald Kotulak (sursa: Chicago Tribune)

sursa: Active Information Media
www.aim.active.ws