“Uită-te la mine!”
“Iar ai venit?”
“Nu <iar am venit>! Sunt aici mereu, doar că tu ma ignori. Și vezi că eu nu plec, orice ai face!”
“Esti obraznică, știi?”
“Ca tine!”
“Ești un copil atât de enervant! Nu pot să fac nimic din cauza ta! Mă oprești la tot pasul. Încep ceva nou, vii și tu cu agățările tale! Când în sfârșit îmi e bine, vii tu și îmi strici buna-dispoziție! Îmi strici toate relațiile. Tu vii cu chestiile tale pe care nu le înțeleg și mă încurci! Eu aș avea o viață mai bună fără tine! Înțelegi? Am luat-o de la capăt și tu te ții agățată de piciorul meu! Tu înțelegi că îmi e mai bine fără tine? Uite, sunt mare, puternică și deșteaptă, fac lucruri frumoase, dar tu vii și te bagi peste tot când îmi e lumea mai dragă!”
“Nu te mai amăgi că ești puternică, daca un copil reușește să iți strice viața…Mă rog, vezi tu cum te descrii :-)”
“Mai și faci pe deșteapta?”
“Nuuu, departe de mine gândul ăsta!”
“Ce vrei de la mine?”
“Atenție. Dragoste. Să mă scoți de aici, din întuneric. Să nu mă mai ignori. Să iți placă de mine. Să nu îmi mai zici că sunt loaded (încărcată). Că sunt grea. Să te uiți la mine. Să mă iubești.”
“Să te iubesc? Dar nu pot să te iubesc! Că îmi faci rău!”
“Știu…așa gândeau probabil și alții mai demult…că încurcăm…”
“Offf…te ințeleg…dar de ce ai nevoie de atenția mea?”
“Că altfel rămân în întuneric…îmi e greu singură…sunt singură-singură..știi ce înseamnă asta? Habar nu am ce să fac! De-aia mă agăț de tine și îți cer”
“Da…știu…și eu fac asta de multe ori…de fapt, tu mă faci sa fac asta! Din cauza ta! Vezi că mă enervezi că îți plângi atâta de milă! Ce, așa greu îți era? Nu aveai pe nimeni?
“Ba da, aveam. Dar mai aveam nevoie.”
“Și de ce vrei tu atenția mea? De ce nu poți să iți iei de la alții? De la cineva mai bun ca mine?”
“Eu te vreau pe tine…că tu dai frumos…că numai de la tine pot primi vindecarea adevărată…Îmi e dor să fiu ținută în brațe…să fiu mângâiată pe cap…să se uite cineva frumos la mine, așa întunecată cum sunt….Să îmi zică că sunt frumoasă….că mă vrea….Și toate astea le vreau de la tine…Dă-mi mâna ta…Nu trebuie să mă iubești din prima…Doar uită-te la mine…Știu că e greu să iubești pe cineva care doar îți cere….”
“Vreau…vreau să te iubesc…Că ești a mea. Însă îmi e frica că avem drum lung împreună și că va fi greu…că mă vei opri din a fi fericită… tu știi asta…Dar vreau să învăț să te iubesc! Că meriți! Ai suferit destul! Și că ești a mea…O luăm încet, da? Hai să mă uit la tine….în ochii tăi frumoși și buni…Hai, dă-mi mânuța ta mică să o simt…”
sursa: http://otiliamantelers.ro/conversatie-cu-un-copil-care-se-tine-scai-de-tine-copilul-care-ai-fost-tu/
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu